Loading....

Comisia Europeană, răspuns la sesizarea Ambasadei Sustenabilității privind calitatea aerului: Combaterea poluării aerului, în colaps sistemic

| Ambasada Sustenabilității consideră că se impune autosesizarea instituțiilor din cadrul Ministerului de Interne și a Ministerului Sănătății, pentru a determina în cel mai scurt timp posibil vinovații, impactul real al activității lor asupra sănătății populației și eventualele măsuri de protecție care se impun|


“Sunt încă multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul de stații de măsurare a aerului. Acest fapt a condus la colapsul sistemic privind obligațiile de monitorizare a poluării aerului ale autorităților române”,
transmiteComisia Europeană (Directoratul General pentru Mediu, 25 februarie 2020), ca răspuns la o notificare a Ambasadei Sustenabilității în România, prin care solicita identificarea unor soluții sustenabile pentru aer curat în marile orașe din România, după ce scrisoarea deschisă a 40 de ONG-uri și grupuri civice către autoritățile române a rămas fără răspunsuri.

Valul de poluare a aerului din noaptea de 1 spre 2 martie 2020 confirmă concluzia Comisiei Europene și impune urgentarea măsurilor la nivelul Ministerului Mediului, pentru identificarea în timp real a surselor și eliminarea speculațiilor.

În răspunsul din 25 februarie 2020 la scrisoarea Ambasadei Sustenabilității în România (ASR) din 4 februarie 2020, Directoratul General pentru Mediu confirmă că la nivelul Comisiei Europene sunt bine-cunoscute problemele privind calitatea aerului în România, și în București, în mod special, și întărește apelul către autoritățile române de a lua măsuri urgente, potrivit somațiilor transmise începând cu anul 2018.

În aceeași zi, miercuri, 25 februarie, în cadrul unui eveniment pe tema calității aerului găzduit de ASR, Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, anunța un proiect în valoare de 17 milioane de euro „prin care vrem să facem un centru de prognoză în ceea ce privește calitatea aerului, astfel încât noi, cetățenii români, să putem ști dinainte care sunt zonele poluate. Va dura 1-2 ani.”

Dată fiind situația din București din noaptea de 1 spre 2 martie – când cele trei stații oficiale (www.calitateaer.ro, B1 – Lacul Morii, B3 – Mihai Bravu și B6 – Universitate) care măsoară PM10 din București au înregistrat depășiri, stația B6 – de la Universitate arătând la ora 5:00 depășiri de până la 7 ori la PM10 – Ambasada Sustenabilității în România consideră că bucureștenii nu mai pot aștepta 1-2 ani pentru a ști cine se face răspunzător de aceste adevărate atentate la sănătatea lor, și solicită Ministerului Mediului intervenția imediată prin Garda de Mediu și Agenția Națională pentru Protecția Mediului București. La nivel guvernamental, nu mai este suficient să vorbim de “suspiciuni de activităţi industriale care se desfăşoară judeţul Ilfov sau în Bucureşti mai ales noaptea, care dau în atmosferă cantităţi ridicate de poluanţi”, este nevoie de confirmări și măsuri bazate pe date certe. Bucureștenii au dreptul să știe care dintre cele “46 de firme din Ilfov și 69 din municipiul Bucureşti autorizate în momentul de faţă să ardă” generează valuri de poluare precum cele semnalate în ultimele luni, culminând cu cel de noaptea trecută.

Mai mult, dată fiind gravitatea situației, Ambasada Sustenabilității consideră că se impune autosesizarea instituțiilor din cadrul Ministerului de Interne și a Ministerului Sănătății, pentru a determina în cel mai scurt timp posibil vinovații, impactul real al activității lor asupra sănătății populației și eventualele măsuri de protecție care se impun.

Poluarea din noaptea de 1 spre 2 martie a fost confirmată și de cele 11 stații Aerlive.ro, care au înregistrat depășiri record pentru particulele PM2.5 și PM10! Maxima pentru PM10 a fost la ora 2:00, la stația de pe Calea Moșilor, unde s-au înregistrat 604ug/m3, adică de 12 ori mai mult decât valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane!

Valori limită pentru PM10:

  • 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane
  • 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

Valorile maxime înregistrate noaptea trecută, pentru PM10:

  • Calea Moșilor: 604ug/m3
  • 13 Septembrie: 314 ug/m3
  • Băneasa Nord: 240 ug/m3
  • Expoziției: 314ug/m3
  • Iuliu Maniu: 290ug/m3
  • Libertății: 363 ug/m3
  • Ion Mihalache: 374ug/m3
  • Piața Romană: 440ug/m3
  • Piața Sudului: 559ug/m3
  • Timpuri Noi: 389ug/m3
  • Universitate: 385ug/m3

(sursa: www.aerlive.ro)

Ambasada Sustenabilităţii susţine contribuţia mediului de afaceri din România la îndeplinirea obiectivelor naţionale şi globale de sustenabilitate.

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) este o inițiativă independentă cu scop nelucrativ, ce promovează sustenabilitatea și dezvoltarea de competențe, programe și parteneriate specifice între entități din mediul de afaceri, societatea civilă și sectorul public din România, pentru alinierea la Agenda 2030 și atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă.

Persoană de contact:

Dragoş Tuţă
Președinte Ambasada Sustenabilității în România
Mobil: 0730 016 308

Ministrul Mediului, Costel Alexe, la Ambasada Sustenabilității în România: Vom introduce în România sistemul garanției pe ambalajele reciclabile

| Proiect de 17 milioane de euro pentru un centru de prognoză a calității aerului | 31 de stații noi în  Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului | Ministrul Mediului a recunoscut importanța rețelei independente de senzori |

Marți, 25 februarie, Ambasada Sustenabilității în România a organizat o dezbatere despre calitatea aerului în marile orașe, la care au participat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Oana Neneciu, director executiv Ecopolis, László Borbély, consilier de stat, coordonator Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, Dragoș Tuță, președinte Ambasada Sustenabilității în România și Doru Mitrana, în calitate de moderator și președinte al Asociației MaiMultVerde.

Dezbaterea a urmărit identificarea priorităţilor naţionale pentru îndeplinirea a două dintre cele 17 obiective de dezvoltare sustenabilă promovate de Ambasada Sustenabilității: obiectivul numărul 3 „Sănătate și bunăstare” și obiectivul numărul 11 „Orașe și comunități sustenabile”.

Invitații au vorbit despre o nouă taxă: taxa de garanție pe ambalajele reciclabile, despre renunțarea la taxa „Oxigen” de către Primăria Capitalei, despre înființarea unui centru național de prognoză în ceea ce privește calitatea aerului, despre statistica îngrijorătoare privind numărul persoanelor care mor anual din cauza poluării aerului, despre dezvoltarea unei reţele independente de senzori sau despre faptul că anul acesta nu se va lua în calcul o nouă taxă auto.

Ambalajele reciclabile, materie primă pentru industrie

Printre noutățile oferite în cadrul dezbaterii în contextul discuțiilor despre impactul gestionării defectuoase a deșeurilor asupra calității aerului, ministrul Mediului, Costel Alexe a anunțat introducerea taxei depozit pe ambalajele reciclabile. Ministrul a menționat o întâlnire de lucru, care a avut loc luni, 24 februarie, la minister „cu toată industria, de la producători, la colectori, la salubriști, pentru că vom introduce în România sistemul garanției pe ambalaje, astfel încât pentru sticle, PET, doze de aluminiu și celelalte ambalaje folosite în comerț, vom introduce această garanție depozit, pentru că nu mi se pare firesc să le vezi întinse peste tot. Să rămână și să fie materie primă pentru industrie”.

Legat de taxa “Oxigen” pe care primarul Gabriela Firea a anunțat azi că nu o va pune în aplicare, ministrul Mediului a specificat că este vorba despre „aceeași taxă de oxigen despre care, atunci când a venit în ianuarie la minister, doamna primar a spus că este foarte bună, deja produce efecte, delimitează zonele unde să fie aplicată, avea panourile care să informeze cetățenii și astăzi anunță că o elimină. În România, autoritățile publice ar trebui să facă consultare publică”.

Fără taxă auto anul acesta

Referindu-se la taxa auto, Costel Alexe a ținut să menționeze că anul acesta nu ia în calcul o nouă taxă „S-a tot discutat de taxa auto, de impozit. Am declarat că, pentru acest an, Guvernul României nu ia în calcul acest lucru, dar în viitor, după ce vom face consultare publică cu societatea românească şi vom avea corespondenţă cu Bruxelles-ul, vom vedea ce facem. Eu cred că astăzi soluţia în România este electricul şi transportul public în comun”.

Proiect de 17 milioane de euro pentru un centru de prognoză a calității aerului

Pe de altă parte, Costel Alexe a anunțat că în momentul de față există un proiect care a costat 17 milioane de euro, „prin care vrem să facem un centru de prognoză în ceea ce privește calitatea aerului, astfel încât noi, cetățenii români, să putem ști dinainte care sunt zonele poluate. Va dura 1-2 ani. Suntem la stadiul de proiect. Avem pilot în 3 orașe, unde îl vom implementa cât se poate de repede, vom avea prognoza meteo plus toată baza de date cu acești poluatori, ca atunci când luăm decizia să plecăm undeva sau să ieșim la plimbare, măcar să știm la ce riscuri ne expunem”.

Ministrul Mediului a recunoscut importanța rețelei independente de senzori

Ministrul a mai spus că, în luna martie, împreună cu societatea civilă va fi constituit un grup de lucru cu scopul de a fi creată o reţea comună de monitorizare a calităţii aerului în care să fie luate în calcul atât datele din rețeaua naţională de monitorizare, cât și din rețeaua independentă de senzori.

“Eu am salutat iniţiativa societăţii civile privind Reţeaua independentă de măsurare a calităţii aerului, cu aceşti senzori. Am stabilit să facem un grup de lucru astfel încât, pe lângă Reţeaua Naţională de Măsurare a Calităţii Aerului, să dezvoltăm o reţea independentă de senzori, care să ne furnizeze în timp real date sau să facem un model numeric, mult mai transparent şi mult mai bun. Fac încă o dată apel către administraţiile publice din ţară să-şi urgenteze realizarea planurilor integrate de calitate a aerului şi să realizeze rapoarte privind starea de sănătate a populaţiei. La urma urmei, ce ne interesează pe noi ca Guvern este să fim transparenți, iar cetățenii României să aibă încredere că, prin politicile de mediu pe care noi le facem, suntem interesați de aerul curat”.

31 de stații noi în  Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului

Totodată, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului se află într-un amplu proces de modernizare: „Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cu toate carenţele ei, este singura acceptată ca şi furnizor de date în raport cu Comisia Europeană. Avem ceva lacune, cu suficient de multe zile pe an în care nu a funcţionat din cauza managementului prost. Astăzi, suntem într-un proces de modernizare, iar de la 148 de staţii cât are astăzi Reţeaua Naţională, vrem să mai avem 14 staţii cu bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu, şi alte 17 cu bani prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare). Până la urmă, nu ne interesează să arătăm noi Comisiei Europene că România face eforturi sau că stăm bine şi că avem mai puţin de 35 de zile depăşiri. Noi, ca stat şi Guvern, ne interesează să oferim cetăţenilor noştri măsurile pe care le impunem administraţiilor publice locale, să oferim cetăţenilor României un aer curat. Calitatea aerului nu trebuie să aibă culoare politică”.

Peste 23.000 de români mor în fiecare an din cauza poluării

Ministrul Mediului a pus pe tapet și statistica privind numărul deceselor datorate aerului poluat. „Pe mine mă surprinde că în fiecare an mor 23.000 de români din cauza poluării și din cauza calității precare a aerului și nimeni nu consideră că am avea o reală problemă și, din păcate, nu s-a discutat acest fenomen. Nu o spunem noi ca minister, o spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii care are în spate inclusiv date de la Agenţia Europeană de Mediu”.

Ambasada Sustenabilității, gazda care pune la aceeași masă mediul de afaceri, mediul neguvernamental și mediul politic

„În acest moment, credem că este foarte important să reușim să ne așezăm cu toții la masă, să ne oprim puțin din a căuta vinovați și din a arunca vina dintr-o parte în cealaltă și să reușim să construim împreună. Transparența a fost azi, la dezbatere, cuvântul de ordine, transparența instituțiilor publice și a mediului privat și chiar a societății civile, în primul rând către cetățeni. Credem că este tema primordială pentru a construi o societate sustenabilă pentru generațiile viitoare”, a declarat la finalul dezbaterii Dragoș Tuță, președinte Ambasada Sustenabilității în România.

„Este un exemplu de bună practică în privința colaborării între instituții, lucru de care avem mare nevoie acum în România, pe teme precum a fost cea de astăzi – calitatea aerului, dar și pe orice altă temă legată de sustenabilitate, de dezvoltarea durabilă a României în viitor, fie că vorbim de sănătate, de mediu, de dezvoltare economică durabilă. Toate aceste lucruri își găsesc aici la Ambasada Sustenabilității o gazdă care să pună laolaltă, pe de o parte, mediul de afaceri, mediul neguvernamental, dar și mediul politic, astfel încât din această conlucrare să rezulte soluțiile de care avem cu toții nevoie”, a declarat Doru Mitrana, moderator al dezbaterii și președinte al Asociației MaiMultVerde.

Ambasada Sustenabilităţii susţine contribuţia mediului de afaceri din România la îndeplinirea obiectivelor naţionale şi globale de sustenabilitate.

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) este o inițiativă independentă cu scop nelucrativ, ce promovează sustenabilitatea și dezvoltarea de competențe, programe și parteneriate specifice între entități din mediul de afaceri, societatea civilă și sectorul public din România, pentru alinierea la Agenda 2030 și atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă.

Persoană de contact:

Dragoş Tuţă

Președinte Ambasada Sustenabilității în România

Mobil: 0730 016 308

31 ONG-uri cer, alături de Ambasada Sustenabilității în România, planuri concrete pentru combaterea poluării aerului

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis – coordonatorul platformei www.aerlive.ro, MaiMultVerde, Act for Tomorrow, Gala Societății Civile, Salvați Dunărea și Delta, Clujul Sustenabil, Food Waste Combat, UrbanizeHub,ViitorPlus, Fundatia Agentia ÎMPREUNĂ, Geeks For Democracy, Asociația Veganilor din România, Asociația Envision, WWF Romania, Romani CRISS, Asociația Parcul Natural Văcărești, Societatea Ornitologică Română, Observatorul Român de Sănătate, Fondul Român de Dezvoltare Socială, Asociația Momentum, Asociația P.A.V.E.L., Asociația Da’DeCe, De Basm. Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți din România, Centrul Român de Politici Europene, Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Asociația SOS Infertilitatea, Asociația Română a Carbonului, Asociația HaicuBicla, Asociația StartEvo, Societatea Academică din România și Grupul de inițiativă civică #REZISTENȚA, alături de Ambasada Sustenabilității în România, – inițiatorul campaniei Aerul nu are culoare politică” – , solicită planuri concrete pentru combaterea poluării aerului.

Mesajul acestora a ajuns la Administrația Prezidențială, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Primăria Generală a Municipiului București, primăriile de sector și la toate partidele politice parlamentare și candidații anunțați până acum în cursa pentru funcția de primar al Bucureștiului.

„Recentele măsurători oficiale (calitateaer.ro) și independente (aerlive.ro și airly.eu) privind calitatea aerului din București confirmă agravarea până la cote alarmante a situației privind poluarea aerului din marile orașe, până la valori ce pun în pericol sănătatea și viața cetățenilor, în special a copiilor”, declară Dragoș Tuță Mihaylov,  președintele Ambasadei Sustenabilității în România.

Atât în calitate de cetățeni direct afectați de poluarea aerului, cât și de promotori ai obiectivelor de dezvoltare sustenabilă, „solicităm întregului mediu politic din România să conștientizeze dimensiunea dezastrului ecologic, social și economic generat de poluarea aerului și, în loc să caute vinovații în tabăra politică adversă, să vină cu soluții concrete și sustenabile de îmbunătățire a calității aerului, pentru noi și generațiile viitoare”, completează Tuță.

Reprezentanții celor 31 de ONG-uri și ai Ambasadei Sustenabilității în România consideră că adevărata luptă politică a anului 2020 nu se va da în replici usturătoare, ci în cele mai eficiente planuri de modernizare a orașelor României prin măsuri ce țin de dezvoltarea infrastructurii de monitorizare a calității aerului, implicarea cetățenilor, societății civile, mediului privat și academic în procesul de elaborare a politicilor publice, reducerea traficului rutier poluant și tranziția prin politici publice și infrastructură specifică la mobilitate urbană bazată pe transport în comun și mijloace de locomoție nemotorizate, protejarea și creșterea suprafeței spațiilor verzi, a centurilor verzi ale orașelor, reglementarea sectorului construcțiilor pentru limitarea emisiilor de praf, tranziția către un sistem energetic cât mai puțin poluant la nivelul orașelor, managementul deșeurilor: gropi de gunoi, incineratoare, infrastructură de colectare și lista poate continua.

 Identificarea și implementarea soluțiilor de monitorizare și îmbunătățire a calității aerului din marile orașe, vor contribui la sănătatea și bunăstarea românilor (Obiectivul 3 de Dezvoltare Sustenabilă) la asigurarea de energie curată și accesibilă (Obiectivul 7), la dezvoltarea de orașe și comunități sustenabile (Obiectivul 11) și la adoptarea de măsuri privind combaterea și adaptarea la schimbările climatice (Obiectivul 13). Acest lucru poate fi realizat doar printr-un parteneriat pentru atingerea obiectivelor, motiv pentru care a și fost lansat acest apel către autorităților publice locale din București și marile orașe, autorităților centrale cu responsabilități legate de calitatea aerului, protecția mediului și sănătatea publică, partidelor politice parlamentare, viitorilor candidați la funcții din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București, primăriilor de sector și primăriilor marilor orașe din România, de a transmite public planurile de măsuri pe care le au în vedere pe termen scurt, mediu și lung.

„Situația este cu atât mai gravă cu cât problema calității aerului nu este o noutate, ci se perpetuează de 15 ani, aceasta fiind semnalată autorităților de la București încă din 2005, anul semnării Tratatului de aderare la Uniunea Europeană”, mai spune Dragoș Tuță Mihaylov.

De menționat faptul că orice ONG este invitat (și binevenit) să se alăture acțiunii Aerul nu are culoare politică, indiferent de domeniul în care activează.

Context

2009 – Comisia Europeană atenționează România în privința riscului de a rata țintele asumate

2010 – România nu reușește să atingă valorile-limită stabilite în legislația UE privind calitatea aerului (Directiva 2008/50/CE)

2014 (septembrie) – aviz motivat suplimentar adresat României de Comisia Europeană

2015 – România adoptă Agenda 2030 pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă

2016 – în București (după depășiri persistente ale valorilor-limită zilnice încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României) se înregistrează depășiri timp de 38 de zile

2018 (17 mai) – Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului și pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire a acestor valori

2018 (29 oct) – Ministerul Mediului primește de la Curtea de Justiție a UE decizia de începere a procesului împotriva țării noastre pentru nerespectarea calității aerului în București (și avertismente pentru Iași și Brașov)

2019 – în urma apariției stațiilor independente de măsurare a calității aerului se constată dimensiunea reală a problemei, fapt ce generează un val de apeluri la autorități, din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, de a planifica și implementa măsurile necesare.

Ambasada Sustenabilității în România, împreună cu cele 31 ONG-uri semnatare, asigură autoritățile publice și clasei politice care se va implica în rezolvarea problemelor calității aerului din țara noastră că le va acorda tot sprijinul în îndeplinirea obiectivelor.

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) este o inițiativă independentă cu scop nelucrativ, ce promovează sustenabilitatea și dezvoltarea de competențe, programe și parteneriate specifice între entități din mediul de afaceri, societatea civilă și sectorul public din România, pentru alinierea la Agenda 2030 și atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă.

ambasadasustenabilitatii.ro
FB.com/AmbasadaSustenabilitatiiInRomania

Persoană de contact:

Dragoş Tuţă Mihaylov

Președinte Ambasada Sustenabilității în România

Mobil: 0730 016 308

Back To Top