Loading....

Eurobarometru: Peste 60% dintre români se tem de efectele poluării asupra sănătății, dar sunt mai puțin informați decât europenii în privința schimbărilor pe care le pot face

Peste 60% dintre români se tem de efectele poluării asupra sănătății, dar sunt mai puțin informați decât europenii în privința schimbărilor pe care le pot face. Majoritatea așteaptă soluții de la autorități și de la marii producători industriali, care sunt priviți și ca principalii responsabili. La nivel european, un studiu privind cele mai sănătoase capitale a plasat Bucureștiul pe locul 44 din 46.

Periodic, autoritățile europene sondează opinia publică a cetățenilor din statele membre cu privire la problema calității aerului. Întrebările vizează gradul de informare, seriozitatea problemei, percepția asupra evoluției acestui indicator de-a lungul timpului, cât și cine ar fi responsabil de îmbunătățirea calității aerului și prin ce metode s-ar ameliora.  Ultimul astfel de raport a fost dat publicității la finalul anului trecut, cercetările anterioare fiind desfășurate în 2017, respectiv 2012.

Românii sunt mai dezinformați, dar și mai îngrijorați

Rezultatul sondajului arată că 62% dintre românii consideră că în ultimii 10 ani calitatea aerului s-a înrăutățit, în comparație cu 58% dintre europeni. Acest procent este în creștere cu 13 puncte față de studiul din 2017, ceea ce arată că problema devine mai presantă pentru opinia publică. Doar 4% consideră că respirăm un aer mai bun decât acum 10 ani.

Vestea proastă este că doar trei din zece români se declară informați sau foarte informați despre aceste probleme, în comparație cu 45% dintre europeni. Cel mai puțin informați sunt cei care au finalizat doar studiile gimnaziale (27% se declară la curent cu problemele de calitatea aerului), cât și cei cu o situație materială precară (22%).  Cei mai  competenți în aceste chestiuni sunt tinerii, de obicei  studenți sau masteranzi și cei care au venituri satisfăcătoare (43%). Procentele anterioare pot fi însă puțin prea optimiste, întrucât doar 26% din totalul respondenților știu că există standarde de calitate UE  pentru aer, în comparație cu 31% dintre europeni.

Răspunsurile îi plasează pe români într-o situație similară cu cea a bulgarilor (30% informați), dar la distanță semnificativă de țări precum Olanda, unde 60% dintre cetățeni sunt informați.

Când se gândesc la impactul calității aerului asupra sănătății, românii sunt mult mai îngrijorați decât europenii. Concetățenii se tem de bolile respiratorii ( 61% vs. 54%), de astm și alergii (60% vs. 53%), cât și de boli cardiovasculare (63% vs. 54%). Suntem mai speriați decât media europeană în ceea ce privește ploile acide sau impactul asupra apei și faunei.

Românii trăiesc mai puțin verde decât media europeană

Mulți respondenți speră ca altcineva să se ocupe de problema poluării și sunt dispuși să facă puține schimbări în viața lor. În ceea ce privește contribuția personală la reducerea poluării, românii au scoruri mult mai mici decât media europeană. Doar un sfert folosesc transportul în comun, bicicleta sau merg pe jos în loc să ia mașina, în comparație cu 35% dintre europeni și foarte puțini (5%) și-au achiziționat vehicule electrice. Un capitol la care ne apropiem de media europeană este înlocuirea instalațiilor de încălzire cu unele mai performante, dar mai avem mult de recuperat la alte echipamente folosite în gospodării.

Controlul poluării industriale îngrijorează doar un sfert dintre români  față de 44% în UE. Ideile de a taxa mai drastic entitățile poluante sau de a oferi beneficii financiare pentru cele verzi sunt considerate mai puțin importante pentru concetățenii noștri decât media Uniunii (18%, față de media de 27%). Singura idee în care românii cred mai mult decât europenii este înlesnirea accesului la instanțe judecătorești care să le garanteze accesul la aer nepoluat (15% vs. 7% în UE).

Autoritățile și industria sunt văzuți ca principalii responsabili de calitatea aerului

În ceea ce privește actorii responsabili de păstrarea sau îmbunătățirea calității aerului, românii au idei similare cu cele ale celorlalți europeni. Majoritatea (66%) cred că este de datoria autorităților, a producătorilor de energie (63%) și a fabricilor de automobile (61%) să se implice mai mult în această problemă. Un rol secundar este atribuit gospodăriilor (51%) și fermierilor (50%).

Calitatea aerului este o problemă internațională a cărei soluționare depinde de implicarea locală

Un raport al Institutul Național de Sănătate Publică a arătat că speranța de viață din capitală ar putea crește cu 4 ani dacă poluarea ar fi la nivelul asumat în 2010. Implementarea unor astfel de măsuri ar duce la diminuare numărului îmbolnăvirilor și a deceselor cauzate de poluare (estimate la 23.000), precum și reducerea cheltuielilor bugetare pentru îngrijirea acestor pacienți, în cuantum de 1,12 miliarde euro anual.

La nivel european, un studiu privind cele mai sănătoase capitale europene a plasat Bucureștiul pe locul 44 din 46.

Doar 61% dintre români, în comparație cu 71% dintre europeni, cred că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a diminua poluarea atmosferică. Jumătate ar dori să fie consultați în aceste privințe, în timp ce alții nu cred că este de competența lor, iar 16% consideră că măsurile existente sunt suficiente.

Puțin peste jumătate dintre români cred că poluarea se poate rezolva la nivel internațional, în comparație cu șapte din zece europeni. Concetățenii speră la decizii luate la nivelul UE, apoi la nivel național, dar cei mai mulți (57%) așteaptă schimbări la nivel local. Această convingere poate fi punctul de plecare pentru diverse campanii de conștientizare a obiceiurilor individuale, dar și de presiune asupra marilor producători industriali ca să aibă un comportament mai sustenabil.

Back To Top